Câteva strategii ale campaniilor de promovare

În cele ce urmează, voi prezenta câteva dintre strategiile campaniilor de promovare, fără de care acestea nu ar avea succes. Să începem cu strategia  push and pull, care implică două activităţi: ” împingem ” produsul sau serviciul spre client şi „atragem” clientul spre produs. În primul caz, incităm, provocăm clientul să încerce produsul oferindu-i-l gratis, iar în al doilea caz, îi cerem clientului să vină el însuşi să-şi procure produsul.

images (3)

Strategia push, de presiune, este o strategie de promovare bine cunoscută. Ea este folosită pentru a atrage atenţia asupra produsului şi pentru a-l provoca pe client să-l încerce. Astfel, în magazinele mari vi se oferă spre încercare anumite produse, acestea fiind „împinse” către dumneavoastră. Aceeaşi strategie se foloseşte şi atunci când primiţi un eşantion prin poştă. În ambele cazuri, este vorba de comunicarea interpersonală. Strategia pull, de atragere, mizează pe atitudinea şi comportamentul consumatorului, dar prezintă interes doar atunci când implicarea neceară este una lejeră. Această strategie presupune activităţi de comunicare de masă. Persoana vizată stă acasă în faţa televizorului şi receptează un mesaj în care i se spune că ar fi interesant să consume berea X. Această persoană trebuie să iasă din casă, să-şi cumpere berea şi să o bea. Astefel clientul a fost atras spre produs.

Aceste strategii nu se opun primei tipologii, ci i se juxtapun. Prin strategia push and pull se poate atrage atenţia asupra unui produs, unui serviciu sau unei cauze sociale, se poate provoca o atitudine pozitivă faţă de ele sau se poate suscita un comportament de acţiune. Trebuie însă să  reţinem că primul pas este făcut „prin împingere”; clientului i se oferă produsul sau i se prezintă în mod concret serviciul.

images (4)

Strategia directă sau indirectă constă în implicarea directă a publicului-ţintă dorit sau folosirea liderilor de opinie, a persoanelor cu spirit novator, care, la rândul lor, se vor adresa publicului-ţintă. Este vorba, de fapt, de strategia de comunicare a „fluxului în doi paşi” despre care am vorbit deja. O menţionăm în mod distinct, deşi se ştie că publicul este „impermeabil” la anumite discursuri. Astfel, unii adolescenţi resping orice formă de autoritate. Pentru a-i convinge, se vor folosi mărturii ale tinerilor în care adolescenţii au încredere.

Strategia intensivă sau extensivă se referă la durata campaniei. Dorim o campanie de scurtă durată, deci intensivă, sau o campanie de lungă durată, deci extensivă? De fapt, o campanie poate să fie concentrată într-o perioadă scurtă de timp (o săptămână, o lună, două luni) sau poate să dureze un an întreg . Chiar dacă se întinde pe tot anul, campania va fi oare împărţită în acelaşi mod pe toată perioada sau perioadele intense vor alterna cu perioade mai lente? De exemplu, se consumă unt pe toată durata anului. Care ar fi momentul din an pe care îl considerăm important pentru a face o campanie privind consumul de unt? Vom alege perioadele în care consumul e mai ridicat pentru a-i convinge pe oameni să fie consumatori fideli? Sau vom alege un moment în care consumul este scăzut, tocmai pentru a determina creşterea lui?

6_7

Aceste decizii trebuie să decurgă din analiza situaţiei realizată mai devreme. Dacă nu suntem capabili să luăm o decizie în urma acesteia, trebuie să desfăşurăm cercetări suplimentare şi să completăm analiza situaţiei. De altfel, am menţionat deja în mai multe rânduri că trebuie să revenim mereu asupra diferitelor părţi ale planului. Trebuie să reţinem că stabilirea duratei campaniei permite asigurarea timpului necesar pentru difuzarea mesajului, împiedicând totodată apariţia efectului de suprasaturare.

Promovare-Facebook-Google-Site-uri-Brasov

Strategia efectului imediat sau a frecvenţei: Trebuie să ştim dacă ne vom adresa unui număr mare de persoane în acelaşi timp, adică dacă vrem să obţinem un efect imediat, sau dacă dorim să ne adresăm mai des aceluiaşi public-ţintă, adică dacă dorim să-i vorbim frecvent. Această decizie se ia în funcţie de gradul de cunoaştere a produsului şi de atitudinea publicului-ţintă faţă de produs. Atunci când căutăm să atragem atenţia asupra unui produs, unui serviciu sau unei cauze sociale, privilegiem amplitudinea acţiunilor noastre, În primul rând, ne dormi ca un număr cât mai mare de persoane să fie informate cu privire la noutatea produsului oferit. Atunci când căutăm o schimbare de atitudine sau de comportament, ne axăm pe frecvenţă, alegând publicul-ţintă dat şi repetându-i mesajul. Repetiţia este, de fapt, un element care ţine de frecvenţă. O frecvenţă sporită a mesajelor poate duce însă, uneori, la un efect de suprasaturare, când publicul s-a săturat să audă acelaşi mesaj tot timpul şi există riscul să nu-i mai dea atenţie nici mesajului şi nici produsului.

În concluzie, toate aceste elemente trebuie să fie reunite într-o strategie globală, în care, în funcţie de fiecare ţintă vizată, este formulată o abordare adaptată preocupărilor sale. Întărirea unei idei deja acceptate nu necesită aceeaşi strategie ca acţiunea de convertire a unei persoane la o idee pe care ea nu o acceptă. O combinare a acestor abordări diferite va duce la reuşita campaniilor de relaţii publice.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în PR, Promovare, Publicitate, Social Media și etichetat , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s